Se ia una bucată student flămând şi imposibilitatea de a trimite mâncare prin metode poştale convenţionale care ar fi prea scumpe pentru un “bagaj” copios sau de a trimite printr-o cunoştinţă. Se ia una paporniţă(1) plină cu mâncare şi vă îndreptaţi către cea mai apropiata gară.

ex: Stau în Galaţi şi merg în Gara Mare din Galaţi după ce m-am interesat cum Merg Trenurile.

Poate vă întrebaţi care este pasul următor. Acesta este, poate, foarte evident: pentru că trăim în România, controlorii sunt obişnuiţi să ceară bani, şi de ce nu să facă şi anumite favoruri pentru o sumă modică.

ex: 300g Bucureşti-Galaţi prin poştă costă cam 6 lei, pe când pe tren câteva kilograme îngrămâdite într-o sacoşă sunt la costul de doar 5 lei. (faceţi şi voi diferenţa)

Nu uitaţi să daţi banii pentru că altfel bagajul vostru s-ar putea să fie coborât la prima staţie sau să reţineţi numărul vagonului în care este coletul, pentru a nu stresa prea mult controlorul la destinaţie.

(1) – Sacosă de dimensiunile unui coş mai mare. Poate ţine mâncarea pe o săptămână a unui student.